Istoric

Preotul Gheorghe Radu, fiu al satului, in monografia comunei natale, afirma ca de numele localitatii sunt legate mai multe ipoteze: in vechime locuitorii aveau asezate gospodariile pe dealurile dimprejur (Dealul Almas), actualele luni fiind acoperite de apa; oamenii se deplasau ar barcile si de la acestea fi venit numele Barcani (“barca”); aici ar fi existat un turc numit Barcan, de unde a venit numele comunei; aici a fost o fabrica de borcane (glajarie) si de la “borcan” sa ajuns la numele comunei; a existat si un vistiernic pe nume Barcan, membru al Sfatului lui Mihai Viteazul in Transilvania. O ipoteza plauzibila este cea dupa care numele localitatii vine de la mediul geografic unde este amplasata. Astfel, Barcani ar veni de la bara-balta, barc, ceea ce reprezinta o lunca plina de balti. In tara mai sunt si alte localitati al caror nume au aceiasi radacina: Barcani, Barcanesti etc.

Primii locuitori se spune ca sunt veniti din Depresiunea Barsei, fugiti din localitatile fostelor scaune secuiesti din apropiere. Dupa infiintarea glajeriei, au venit aici si alte familii, intre care si polonezii Solosovics (numele lor ulterior a fost maghiarizat). Familiile cele mai vechi sunt: ​​Steloias, Doboli, Calcea, Gociman, Arnaut, Boroc, Cojocaru, Floroianu si Stroie. Intemeietorii glajariei au fost din familiile Hartfig, Vitman, Ghembeschi, Ioncu, Suler etc. La inceput, satul Barcani a apartinut din punct de vedere administrativ de comuna Zagon. In 1856, Barcani, numit atunci Barcan, era catun al satului Zagon. Din “Tabella Naturom” intocmita de Protopopiatul Ortodox Treiscaune in 1843, rezulta ca in acel an in ” Zagoni-Bodza” s-au nascut 46 de copii (25 baieti si 21 fete) si au murit 32 de suflete.

Interesant pentru istoria comunei este urmatorul anunt din Gazeta Transilvaniei, publicata la 4 februarie 1899, sub titlul “Cumparare de mosie”, cu cuprinsul: “Ni se comunica fapta ca dl. Ioan Dima, paroch gr.or. in Sita Buzau si Nicolae Rusu, mare proprietar tot acolo, au cumparat impreuna de la contele Mike Barcan, cum au fost 1 bine de Mike Barcan. din 4-5000 jucare de padure si pasune”.

In timpul primului razboi mondial, pr. Gheorghe Burlea din Barcani-Covasna, a fost inchis in perioada 23 octombriedecembrie 1915. Fiind invinuit de spionaj, a fost arestat din nou in decembrie 1916 si inchis 7 luni la Brasov si 7 luni la Cluj, apoi internat in orasul Sfantu Gheorghe, pana in noiembrie 1918.

La intoarcerea de pe front, un alt mare animator al vietii romanesti din localitate a fost primarul Cristifon Purecel, care impreuna cu pr. Gheorghe Burlea a organizat Garda Nationala romaneasca din localitate. Maghiarii si-au format si ei garda lor (condusa de Ioan Hartzig). Intr-o dimineata cetoasa, garda maghiara a fost incercuita si a depus armele de bunavoie, fara varsare de sange.

Autoritatea maghiare l-au condamnat la moarte prin spanzuratoare pe pr. Gheorghe Burlea pentru activitatea lui patriotica. A fost insa salvat de Adolf Solosovics (localnic). Despre pr. Burlea se stie ca a pastrat legatura si cu protopopul Saftu al Brasovului (conducator garzii nationale de aici, de la care a primit bani, cumparand arme pentru garda din Barcani).

La Credentionalul pentru Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 au subscris 154 capi de familie (Todor, Morar, Dragomir, Floroian, Purecel, Olari, Ola, Sima, Calcea, Aldea, Bocarnea, Sporea, Stroie, Boricean, Serb Bularca, Terzea, Gociman, sa Zeras Ne, Daras, Sa Zeras, Georg Burlea.

Dupa Marea Unire, localitatea a cunoscut o dezvoltare ascendenta, inclusiv in doua jumatate a sec. al XX-lea, cand sa aflat in zonanecooperativizata. In perioada interbelica a apartinut judetului Brasov.

Comuna are legaturi traditionale cu Brasovul si localitatile din Tara Barsei, cu cele din zona Sfantu Gheorghe si Covasna, dar si cu asezarile vecine din judetul Buzau.